O echipă internaţională de cercetători, printre care şi un profesor al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), estimează că nivelul apei mărilor și oceanelor ar putea continua să crească și în condițiile stabilizării nivelului de dioxid de carbon şi ale aplicării unor măsuri de combatere a încălzirii globale.
Studiul inițiat de Oana Dumitru (prim autor), doctorand la Universitatea South Florida (absolvent și fost colaborator al UBB), şi de Bogdan P. Onac (autor corespondent), profesor la Universitatea South Florida (și profesor asociat al UBB), a fost realizat în colaborare cu cercetători de la University of New Mexico, Universitat de les Illes Baleares și Columbia University şi publicat în ultimul număr al revistei Nature, una dintre cele mai importante publicaţii ştiinţifice din lume.
Cercetătorii au descoperit că, în urmă cu 3 milioane de ani, nivelul apei mărilor era cu aproximativ 16 metri peste cel înregistrat în prezent, fapt care poate sta la baza predicțiilor legate de evoluția posibilă pentru perioada viitoare.
„Noi putem și trebuie să folosim experiența perioadelor calde din trecut pentru a ne pregăti pentru ceea ce va urma și pentru a face predicții care să ne ajute să răspundem încălzirii globale din prezent”, afirmă prof. Bogdan P. Onac, precizând că „în condiţiile în care peste o treime din populaţia globului trăieşte la mai puţin de 50 de kilometri de o mare sau de un ocean, chiar şi creşteri de o jumătate de metru sau un metru devin problematice”.
Potrivit autorilor studiului, reconstituirea nivelului mării din anumite perioade din trecut în care temperaturile globale au fost mai ridicate decât în prezent pot ajuta specialiştii să estimeze cât de repede şi cât de mult va creşte nivelul mării în viitor.
„Noi am realizat aceste reconstituiri utilizând un tip de speleoteme (stalagmite, stalactite etc.) cu morfologie distinctă care se formează doar în peşteri litorale. Am colectat astfel de speleoteme din peştera Artà situată în Nord-Estul insulei Mallorca (Spania). Fiind localizată la mai puţin de 100 m de ţărmul Mediteranei, această peşteră a fost inundată în trecut de fiecare dată când a crescut nivelul mării. Fiecare stagnare a apei mării la un anumit nivel pentru cel puţin câteva sute de ani a lăsat “urme” în peşteră, respectiv repere morfologice”, a adăugat prof. Bogdan P. Onac.
La rândul său, Oana Dumitru afirmă că au fost „colectate 6 probe din astfel de nivele care se află astăzi între 22 și 32 de metri desupra nivelului prezent al mării. Prin măsuratori radiometrice cu metoda uraniu-plumb am obținut vârste curpinse între 4.4 și 3.3 milioane de ani în laboratorul de datare de la University of New Mexico, unde am lucrat sub îndrumarea prof. Yemane Asmerom și Victor Polyak”.
Cercetătorii spun că una dintre cele mai relevante probe colectate are o vârstă de 3.3 milioane de ani, fiind situată într-un interval de interes foarte mare pentru comunitatea științifică, întrucât temperatura medie anuală a Pământului era, în acea perioadă, cu 2-3 grade Celsius mai ridicată decat valorile actuale, iar concentrația dioxidului de carbon atmosferic era similară celei înregistrate în prezent.
„Rezultatele noastre indică un nivel al mării cu 16 m mai ridicat decât în prezent într-un astfel de scenariu din trecut. De aceea, această perioadă este folosită ca analog pentru a înțelege și a estima cât de repede va crește nivelul mării în viitor, în condițiile încălzirii globale care afectează planeta noastră. Deși prin acest studiu noi nu facem vreo predicţie privind creşterea nivelului mării în viitor, rezultatele noastre vor fi de mare folos modelatorilor care estimează potenţialele scenarii”, adaugă autorii studiului publicat de revista Nature.
Concluziile studiului arată că, și în condițiile stabilizării nivelului de dioxid de carbon din atmosferă, este probabil ca nivelul mărilor să continue să crească cel puțin până la nivelul atins în trecut. Cercetătorii iau în calcul şi posibilitatea ca acest nivel să fie depășit în timp (într-o perioadă care ar putea fi de ordinul sutelelor sau al miilor de ani), ca o consecință a expansiunii apei din oceane ca urmare a creșterii continue a temperaturilor.
„Mă bucur că absolvenți și cercetători/profesori ai UBB au contribuții de marcă la nivel internațional, care, nu doar că rezolvă probleme paradigmatice, ci pot chiar stabili noi paradigme în domeniu, cu potențial impact major la nivel societal/mondial. Astfel de rezultate majore fac parte din misiunile fundamentale ale universităților world-class, iar UBB are, iată, potențialul de a face parte din această liga academică!”, apreciază prof. univ. dr. Daniel David, prorectorul UBB pentru cercetare, competitivitate-excelență și publicații științifice.
