Specialiștii Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) au realizat, în cadrul proiectului cu tema COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor efectele pe care le-au avut asupra economiei românești primele 200 de zile de la apariția primului caz de infectare cu noul virus declarat în România.
Principalele concluzii formulate de echipa de cercetare arată că în primele 200 de zile ale pandemiei au fost efectuate 2,04 milioane de teste și au fost confirmate 103.495 cazuri de coronavirus, 43.025 de persoane fiind vindecate, în timp ce 4.163 au decedat, numărul cazurilor active în data de 13 septembrie fiind de 56.307.
În ceea ce privește evoluția economiei în general, efectele economice ale pandemiei au început să fie resimțite încă din primul trimestru al anului, acestea fiind intensificate în trimestrul al doilea. Astfel, economia românească a înregistrat scăderi profunde în cel de-al doilea trimestru, acestea fiind cu 12,3% mai accentuate decât în primul trimestru și cu 10,5% mai accentuate decât în perioada similar a anului 2019.
Conform studiului realizat de analiștii UBB, pandemia a afectat, într-o măsură mai mare sau mai mică, toate ramurile principale ale economiei, cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică indicând faptul că sectorul industriei a suferit cel mai mult, urmat de domeniul serviciilor private. Cele mai importante scăderi au fost înregistrate în industria ospitalității și a turismului, respectiv în cazul serviciilor de artă, cultură și divertisment.
În contextul pandemiei, rata șomajului a crescut de la 3,7% în luna ianuarie până la 5,4% în luna iulie, creșterea șomajului fiind limitată de programele de sprijinire a ocupării.
„Indicatorii cu o frecvență lunară sugerează că, după o scădere extrem de abruptă în luna aprilie, recuperarea a început să se contureze deja pe parcursul lunii mai, iar dinamica revenirii a devenit deosebit de puternică în luna iunie. În plus, în perioada iulie-august, indicii de încredere economică ai antreprenorilor și indicii de mobilitate Google au arătat semne încurajatoare, deschizând calea către o creștere robustă în trimestrul al treilea al anului 2020. Ulterior trimestrului trei, ne așteptăm ca ritmul revenirii să se încetinească semnificativ”, apreciază autorii analizei.
Aceștia subliniază că mobilitatea populației a crescut semnificativ după trecerea de la starea de urgență la starea de alertă, cele mai spectaculoase creșteri înregistrându-se în județele de pe litoral – Constanța, cu un nivel al mobilității oscilând în intervalul (+64% / +125%) în ultimele 2 luni, respectiv Tulcea cu (+26% / +39%) în ultimele 2 luni față de perioada anterioară pandemiei.
Există patru județe unde mobilitatea populației nu a revenit încă la nivelul perioadei anterioare pandemiei. Acestea se caracterizează printr-un sector puternic al serviciilor, unde munca la domiciliu, respectiv cumpărăturile online continua să fie semnificative: București (-10% față de perioada 15 februarie – 1 martie), Timiș (-3%), Cluj (-2%) și Iași (-1%).
Evoluția pieței imobiliare a fost și ea afectată de contextual general, astfel încât numărul de tranzacții de vânzare-cumpărare la nivel județean arată, conform datelor Agenției Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliară, o scădere dramatică în lunile martie și aprilie 2020 (-47% la nivel național, respectiv scădere de peste 80% în unele județe), urmată de o revenire la fel de accelerată (aproape în formă de “V”). Chiar și în condițiile acestei reduceri drastice a numărului de tranzacții, prețurile de vânzare nu au scăzut în mod semnificativ în orașele mari (București, Cluj-Napoca, Timișoara, Constanța, Brașov) scăderile de prețuri în lunile pandemiei abia ating 3%, (în contextul crizei din 2008-2009, scăderile de prețuri au fost cu o ordine de mărime mai mari, atingând chiar și -33%).
