Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda” Cluj-Napoca, instituţie de cultură subordonată Consiliului Judeţean Cluj, şi-a onorat în perioada 1-5 iulie tradiţia de a organiza pe parcursul vacanţei de vară o tabără de creaţie în domeniul artelor vizuale.
„Ne continuăm traseul cultural-artistic în judeţul Cluj, prin tabăra de creaţie „Piatră de Cluj”, după ce în ultimii doi ani au fost abordate alte două elemente primordiale – „Apă á la Cluj şi „Lemn á la Cluj”.
Am identificat obiective din judeţul nostru care au la bază piatra – atât în formă naturală, cât şi construită – şi sperăm ca respectivul material să prezinte interes pentru viitorii artişti, actualii cursanţi ai Şcolii de Arte Cluj de la secţiile Cluj-Napoca, Turda şi Câmpia Turzii”, a declarat Vasile Corpodean, managerul instituţiei organizatoare, înainte de a purcede la drum prin judeţ.
Traseul taberei a fost următorul: Cluj-Napoca, Turda (Potaissa), Cheile Turzii, Viştea, Poieni, Ciucea, Bologa şi, punctul final, staţiunea Muntele Băişorii – cartierul general, locul unde cursanţii, sub îndrumarea experţilor Felicia Răcean şi Victor Apostu, şi-au valorificat munca de documentare.
Periplul a debutat în centrul municipiului Turda, din dreptul Miliarului roman de la Aiton, borna descoperită în 1758, care datează din anul 108 dC., practic, prima atestare documentară şi menţionare epigrafică a municipiilor Potaissa (Turda) şi Napoca (Cluj). Apoi cursanţii s-au îndreptat spre Lapidarul Roman din parcul şi curtea Muzeului de Istorie Turda, unde au admirat sarcofage, pietre funerare, bucăţi de apeducte sau statui vechi de două mii de ani, toate găsite în cetatea romană Potaissa.
Şi, pentru a-şi completa tabloul, cursanţii – îmbarcaţi în două microbuze – au urcat pe ,,Dealul Cetăţii”, la ruinele Castrului Legiunii a V-a ,,Macedonica”, locul de staţionare a unităţii militare în perioada dinainte de retragerea aureliană de la 271, considerat drept unul dintre cele mai vechi şi importante monumente antice din România. A urmat vizitarea celui mai celebru obiectiv natural din piatră al zonei, Cheile Turzii, ale căror forme îndrăzneţe i-au încântat pe artiştii amatori stârnindu-le imaginaţia şi creativitatea.
Următoarea destinaţie aleasă a fost Cariera de piatră Poieni, aparţinând S.C. ,,Grandemar”, unde dl. Lucian Giurgiuman, şeful producţiei a prezentat caracteristicile renumitei pietre de Poieni, cea care se regăsea – de pe la 1873 – în pavajele Budapestei. Domnia sa a mai arătat că din acel an şi până în prezent, activităţile de exploatare a punctelor de lucru din zonă s-au dezvoltat continuu, deschizându-se noi cariere: Bologa, Morlaca, Valea Drăganului, arătând de asemenea că granitul din zonă prezintă caracteristici deosebite, care conferă o calitate foarte bună produselor de carieră, acestea corespunzând permanent standardelor de calitate cerute de căile ferate sau constructorii de drumuri.
A urmat vizitarea Muzeului Memorial ,,Octavian Goga” din Ciucea – instituţia-soră din subordinea Consiliului Judeţean Cluj – de această dată fiind abordate în special elementele de piatră existente în muzeu: mausoleul lui Octavian Goga şi ,,Casa de pe stâncă”, ridicată în partea dinspre şoseaua internaţională. Despre spectaculosul mausoleu, înalt de opt metri şi pavat cu piatră de Murano, se ştie că după stabilirea la Ciucea, Octavian și Veturia Goga au decis ca mormântul lor să fie amplasat pe domeniul respectiv. Iar la lucrarea sisifică – după moartea marelui poet, petrecută în 1938 – s-a înhămat chiar Veturia, aceasta durând aproape douăzeci de ani. Iar ,,Casa de pe stâncă” a fost ridicată de către poet pe timpul vieţii, pentru a păstra ceva din vechea imagine romantică a clădirii iniţiale, pe o stâncă aflată în proximitatea şoselei, la peste 20 de metri înălţime. „Casa de pe stânca” – conform părerii specialiştilor – este o constructie ciudată sustinută de ziduri de sprijin din piatră, cu un plan semirotund, spre a crea imaginea unei abside străpunse de golul ferestrelor înalte în trei registre, o apariţie cu totul insolită, folosită de poet ca pavilion de vânătoare.
Următorul obiectiv vizitat de către participanţii la Tabăra de creaţie ,,Piatră de Cluj” a fost impunătoarea cetate medievală de la Bologa, despre care se ştie că Regele Sigismund de Luxemburg a donat-o, împreună cu Cetatea Bran, lui Mircea cel Bătrân după semnarea la Brașov a tratatului de alianță împotriva Imperiului Otoman în 1399, servind şi drept refugiu pentru populația locală în momentele de restriște. Iar celălalt punct de atracţie din localitate a fost Biserica de Piatră, aflată în apropierea cetății. Construită din piatră neagră (dacit) aceasta a fost ridicată între anii 1927-1929, în 1937 a fost zugrăvită în interior și i-a fost adăugat iconostasul, pentru ca în 1999 să fie pictată în stil bizantin-ortodox.
Penultimul obiectiv al taberei a fost renumita carieră de piatră calcaroasă de la Viştea, cea din care s-au ridicat părţi din Casa Poporului de la Bucureşti. Grupul a fost întâmpinat de Bartha Istvan, mai simplu spus dl. Pişti, om cu o vechime în domeniu de 35 de ani. După ce prezintă caracteristicile, unice, ideale pentru sculptură ale pietrei de Viştea, acesta adaugă: ,,Aici, după cum vedeţi, mulţi localnici şi-au împodobit cu sculpturi şi basoreliefuri casele, pentru că în piatra de Viştea poţi sculpta ca-n unt. Din păcate, dacă pe vremea Casei Poporului aveam cincizeci de cioplitori, acum au rămas aici doar cinci. Cel mai tânăr dintre ei are doar treizeci de ani, dar tinerii nu prea se gândesc să continue această meserie”.
Echipa a pornit spre municipiul Cluj-Napoca unde, după vizitarea cetăţii Clujului – antice şi medievale – a urmat cea a clădirilor fortificate de pe Cetăţuie, de fapt fosta cazarmă chezaro-crăiască, prima fortificaţie ridicată în Transilvania în anul 1712, proiectată de un celebru inginer italian, Giovanni Morando Visconti. Alte elemente de piatră văzute pe parcurs au fost şi spectaculoasele ouăle uriaşe de piatră din Feleacu, formate prin cimentarea concentrică a particulelor de nisip în jurul unui centru de concreționare, care înfrumusețează cartierele Zorilor, Grigorescu, Andrei Mureșanu, Grădina Botanică, Universitatea Babeş-Bolyai dar și grădini particulare. Apoi, după masa de amiază, s-a pornit din nou – de data aceasta spre destinaţia finală, staţiunea Muntele Băişorii. Ajunşi acolo, după instalare, cursanţii au şi început febril lucrul sub îndrumarea coordonatorilor Felicia Răcean – expertul secţiilor externe arte vizale Turda şi Câmpia Turzii şi a lui Victor Apostu – expertul secţiei de pictură de la Cluj-Napoca.
Iar vineri, 5 iulie, la vernisajul taberei, lucrările aşteptau pe şevalete, aşezate pe un ,,munte” de piatră, ce fusese pregătit pentru reabilitarea drumului.
,,Am avut în tabără douăzeci de cursanţi din Turda şi Câmpia Turzii şi pe lângă ei şi cinci din Cluj-Napoca, de profesii diferite şi vârste cuprinse între zece şi cincizeci şi cinci de ani. Aceştia au abordat tema de bază adaptând tehnicile de lucru pentru redarea structurilor rocii în acrilic – sau în creion şi cărbune, cei de la grafică. Au fost realizate câte două lucrări de către fiecare cursant, scopul taberei fiind atins: s-au îmbunătăţit tehnicile de lucru şi totodată s-au dezvoltat şi relaţiile de colaborare între participanţi”, a declarat, mulţumită, Felicia Răcean.
La rândul său, Victor Apostu a mărturisit următoarele: ,,Scopul taberei a fost acela de a familiariza cursanţii cu redarea materialităţii, în speţă a pietrei, iar câştigul a fost că respectivii au învăţat să redea piatra prin tehnicile de pictură, fapt care le va fi de folos în cariera lor artistică viitoare”.
Cursanţii au fost şi ei mulţumiţi de rezultatele atinse. ,,Am avut de făcut două lucrări: una pe o temă impusă şi una pe o temă liber aleasă. Eu am abordat o inscripţie de la Muzeul de Istorie Turda, veche de două mii de ani, care înfăţişează două persoane şi am interpretat-o ca pe un simbol al iubirii care transcende moartea, amintind de statuia îndrăgostiţilor de la Pompei”, mărturiseşte Adela Kostyal, cursantă a secţiei de pictură de la Cluj-Napoca.
De asemenea, Iuliana Pop, preşedintele Asociaţiei Artiştilor Plastici din Câmpia Turzii, absolventă a şcolii, a ţinut să declare: ,,Aceste acţiuni ale Şcolii de Arte Cluj reprezintă experienţe unice – probabil şi la nivel naţional – deoarece nu am mai auzit de asemenea tabere de creaţie pe o singură temă şi cu un periplu de vizitare a obiectivelor, care să fie surprinse pe pânză”.
Iar Renatta Mărie-Hoffenpradli, cursantă a secţiei Câmpia Turzii, a fost cea care a concluzionat în termeni extrem de potriviţi rezultatul taberei : ,,Din nou o experienţă frumoasă, chiar inedită, datorată bunei organizări a taberei de creaţie şi companiei foarte plăcute a colegilor, ,,Piatră de Cluj” însemnând o provocare care a pietruit experienţa noastră de până acum cu trăiri şi întâmplări minunate”.
