Cătălina Dragomir este studentă în anul 3 la Facultatea de Electronică a Universității Tehnice din Cluj-Napoca și vine cu o idee revoluționară: Hyperloop România. Club Feroviar susține demersurile ambițioase ale tinerilor pasionați de transport ecologic, chiar dacă ele par utopii la prima vedere. În consecință, publicăm în cele ce urmează articolul studentei clujene:
Hyperloop este o tehnologie nouă, al cărei fundament a fost pus în 2013 de către Elon Musk. Acesta a publicat o lucrare în care descria un nou mijloc de transport, format din capsule ce călătoresc într-un mediu aproape vidat. Acest vid este cel care permite atingerea unor viteze de peste 1.000km/oră, deoarece astfel se elimină frecarea cu aerul. Capsulele călătoresc în tuburi aflate la înălțime, sunt susținute de piloni și pot transporta 28 de pasageri, cu plecări la fiecare două minute. Făcând un simplu calcul matematic, asta ar însemna că dintr-o singură stație, pe un singur sens pot pleca 840 de pasageri pe oră, care în decursul aceleiași ore să și ajungă la destinație, oricare ar fi aceea, din țară, informează clubferoviar.ro.
După ideea inițiala, în întreaga lume au apărut mai multe start-up-uri care se ocupă cu dezvoltarea tehnologiei.
Una din aceste afaceri, SwissPod are la conducere un român, Denis Tudor, care după terminarea facultății în România a decis să se stabilească în Elveția și să-și înceapă afacerea acolo, având mai multe șanse de succes decât la noi în țară.
Echipa cu cele mai multe progrese este însă Virgin Hyperloop, care promite deschiderea primelor linii în Emiratele Arabe, în Statele Unite și în India. De asemenea, ei sunt cei care au ajuns și cel mai departe din punct de vedere al dezvoltării tehnologiei, construind un centru de testare în Los Angeles, numit DevLoop.
În tot acest timp, condițiile de călătorie cu trenul în România sunt acestea:
Viteze de 20-30 km/oră
Condiții inumane: iarna, noaptea, variații între lumină și întuneric, frig, zgomot puternic:
Lipsa curățeniei
Personal nepoliticos
Impactul economic al Hyperloop România
Cel mai mare impact al unei tehnologii ca Hyperloop în România este cel economic. Având un atu important în poziția geografică, prin ieșirea la Marea Neagră, țara noastră ar putea deveni un jucător important pe piața economică europeană, asta în cazul în care între Portul Constanța și frontiera de vest a țării s-ar asigura un transport facil.
Transportul rutier este greoi, iar cel feroviar cargo se face la viteze de aproximativ 16 km/oră. În cazul Hyperloop, cu viteze de peste 1.000 km/oră și plecări o dată la două minute, după coborârea containerelor de pe nave, drumul până la ieșirea din țară ar dura mai puțin de o oră. Asta ar schimba radical planșa de investitori interesați de România, iar întreaga investiție în infrastructură ar putea fi amortizată în doi ani numai din profitul produs de transportul cargo. Astfel, România ar reuși să recupereze cele trei decenii în care a stagnat și să atingă, dacă nu chiar să depășească standardele europene de transport.
Din punct de vedere social, creșterea vitezei unei călătorii pe distanțe medii poate avea multe implicații. O rută București – Cluj-Napoca în momentul de față se parcurge în minimum nouă ore. Dacă acest interval de timp se miscorează la 30 de minute, le va da posibilitatea oamenilor să-și poată alege locuri de muncă oriunde în țară, să poată locui oriunde își doresc, le oferă șansa la o educație mai bună copiilor din zona rurală. Toate acestea la un nivel de comfort ridicat. Majoritatea angajaților fostei companii CFR vor fi schimbați cu oameni tineri, capabili și dornici de-a face parte dintr-o schimbare. De asemenea, Hyperloop România ar putea contribui la scăderea ratei șomajului din țară și la angajarea persoanelor defavorizate sau a celor care beneficiază de ajutor social. Rata de accidente feroviare va deveni nulă, datorită faptului că Hyperloop presupune un sistem de capsule ce călătoresc în tuburi complet izolate și la înălțime.
