Fără a avea  intenția de a comenta o hotărâre judecătorească, 7 ani și jumătate de închisoare în urma unui incident la un meci de fotbal de liga a 2 a sunt mulți, oricum i-ai privit.

Șapte ani sunt aproape două războaie mondiale. Sunt un liceu și o facultate la un loc. În contextul în care aceleași instanțe de judecată din Cluj pronunță condamnări de 8 ani pentru omor consumat, cei șapte ani de închisoare ”acordați” suporterului U Cluj sunt cu atat mai mulți și mai greu de înțeles.

În încercarea de a mă documenta cu exemple din lumea occidentală, am dat doar de evenimente cel puțin la fel de dramatice, dar mult mai lejer sancționate.

Cum este, spre exemplu, cazul suporterului Manchester City, care i-a zdrobit, cu intenție, fața unui polițist în urma unui meci, condamnat apoi la 3 ani interdicție pe stadionul Etihad.  Sau a pedepsei cu suspendare pronunțate împotriva suporterului Middlesbrough care l-a făcut KO pe un steward, din nou, cu intenție, în urma unui meci cu Leeds United.

Subliniez cuvintele ”cu intenție” pentru că, în ambele cazuri prezentate mai sus, suporterii în cauză și-au dorit să lovească, și-au dorit să provoace suferințe fizice, dacă nu mai mult. Cu toate acestea, sancțiunile aplicate în cazul lor nu se apropie nici pe departe de condamnarea devastatoare suferită de suporterul U Cluj, în urmă cu câteva zile.

Pericol social, ar spune unii. Agravanta comiterii faptei în spațiul public ar spune juriștii. Corect. Gestul suporterului este inacceptabil și contravine oricărui principiul al sportivității și comportamentului civilizat pe o arenă publică. Chiar și așa, este evident că suporterul nu a dorit ”suprimarea vieții” victimei sale, în sensul avut în vedere de codul penal.

Este evident pentru că nu avea nimic de împărțit cu el, nu îl cunoștea, nu aveau relații de dușmănie care să creeze motivul unei astfel de conduite. Eliminată din schemă, intenția directă lasă loc intenției eventuale, care este definită ca fiind conștientizarea existenței riscului producerii rezultatului ilicit și acceptarea producerii acestuia, chiar dacă făptuitorul nu a urmărit direct acest rezultat

Este, dacă vreți, o formă mai lejeră de intenție, care arată o periculozitate mai scăzută a făptuitorului. Și totuși, șapte ani jumate de pușcărie, nici mai mult, nici mai puțin.

O asemenea condamnare nu poate duce decât la concluzia că, prin sentința pronunțată, instanța a urmărit sancționarea unui fenomen. În contextul în care suporterii lui ”U” sunt cunoscuți ca fiind printre cei mai înflăcărați din țară, intrebarea care se impune este: Se urmărește sanționarea ”huliganismului” în general sau sancționarea ”huliganismului U Cluj”, în mod particular?

”U” Cluj vinde, este evident. O știre ”foto/video” cu un suporter al Universității face cât 10 știri despre suporterii oricărei alte echipe din România. Dar totuși, dacă agresiunea era provocată de un suporter al altei echipe, o echipă în cărți pentru titlu, cum sunt CFR Cluj sau Steaua, spre exemplu, sau un club potent financiar, oare mai vorbeam despre o asemenea condamnare? Sincer, nu știu ce să cred.

Cert este însă că o asemenea condamnare adaugă încă o pată pe imaginea clubului clujean, care de curând și-a serbat centernarul, contribuind la mitul că suporterii Universității sunt violenți, huligani, fapt total neadăvărat.

Sorin Ciprian