Sărbătoarea de Paște se prăznuiește la o dată
diferită în fiecare an, iar calculul exact al zilei în care pică sărbătoarea Învierii Domnului se face în funcție de două fenomene naturale: echinocțiul de
primăvară și Luna plină.

Sărbătorile Pascale Sursă Colaj

În 2025, Paștele Ortodox și Paștele Catolic, la fel ca și Floriile, pică în aceeași zi. Ultima oară când ortodocșii și catolicii au sărbătorit Paștele în aceeași zi a fost în 2017, potrivit Click.

Cunoscută și sub numele de Paști, una dintre cele mai importante sărbători creștine celebrează învierea lui Iisus Hristos din morți, la trei zile după răstignirea sa. Acest eveniment simbolizează biruința vieții asupra morții și a păcatului, fiind esențial în învățătura despre mântuire.

Învierea Domnului este văzută ca împlinire a profețiilor biblice și reprezintă speranța vieții veșnice pentru toți credincioșii. Marchează, de asemenea, începutul unei noi relații între Dumnezeu și omenire, bazată pe iertare și iubire.

Paștele ortodox și cel catolic se sărbătoresc, de obicei, în zile diferite din cauza diferențelor dintre calendarele pe care le folosesc cele două Biserici și a modalităților de calcul ale datei Paștelui.

De ce ortodocșii și catolicii serbează Paștele la date diferite, în general

În timp ce Biserica Catolică folosește calendarul gregorian, introdus în 1582 de Papa Grigore al XIII-lea, pentru a corecta erorile acumulate în calendarul iulian (folosit anterior), Biserica Ortodoxă se ghidează în continuare după calendarul iulian, mai bine spus după o variantă revizuită a acestuia, care este cu aproximativ 13 zile în urma calendarului gregorian.

Data Paștelui este stabilită în funcție de echinocțiul de primăvară ca fiind prima duminică după prima lună plină. În Biserica Catolică, echinocțiul de primăvară este fixat pe 21 martie (conform calendarului gregorian). În Biserica Ortodoxă, echinocțiul de primăvară este calculat tot pe 21 martie, dar conform calendarului iulian, ceea ce corespunde cu data de 3 aprilie în calendarul gregorian.

O altă diferență este că, în tradiția ortodoxă, Paștele nu poate fi sărbătorit înainte sau în același timp cu Paștele evreiesc (Pesah), în timp ce Biserica Catolică nu ține cont de această regulă.

Aceste discrepanțe duc la date diferite pentru Paștele catolic și cel ortodox, deși uneori, cele două sărbători pot coincide. Așa cum se va întâmpla anul viitor, în 2025.

Tradiții simboluri și practici ieșite din comun

Paștele nu a avut niciodată o dată fixă. În primele secole ale creștinismului, sărbătoarea era celebrată în diferite zile, fie duminica, fie în ziua Paștelui evreiesc, în funcție de comunități. Dispute privind data exactă a Paștelui au condus la stabilirea regulilor de calcul al acestei sărbători în cadrul Sinodului de la Niceea din 325.

Fiind una dintre cele mai importante sărbători creștine, are o mulțime de tradiții, simboluri și practici interesante, mai mult sau mai puțin cunoscute, dintre care unele neobișnuite și multe având rădăcini precreștine.

În Europa, numele sărbătorii provine din cuvântul ebraic „Pesah” (Paștele evreiesc), dar în engleză și germană se leagă de zeița anglo-saxonă Eostre, simbol al primăverii și renașterii.

Tradiții pascale precum decorarea ouălor și prezența Iepurelui de Paște sunt preluate din mituri precreștine legate de fertilitate. Obiceiurile Paștelui variază: în Finlanda, copiii se costumează în „vrăjitoare” și cer dulciuri, în Verges – Spania are loc „Dansul Morții”, iar în Ungaria și Polonia, bărbații stropesc femeile cu apă în Lunea Paștelui. De asemenea, în multe țări, Paștele urmează Postul Mare de 40 de zile și include activități precum ciocnirea ouălor sau concursuri de rostogolire a ouălor în SUA. În timpul slujbei de Înviere, creștinii folosesc lumânări pascale, iar cea mai mare lumânare pascală din lume se află în Mexic.

Tradițiile variate reflectă influențele culturale și istorice diverse asupra sărbătorii Paștelui.