În noaptea de 13 spre 14 decembrie este atins nivelul maxim de către curentul de meteori Geminide, când Pământul trece printr-o zonă în care se află cantităţi mari de praf lăsate de asteroidul activ 3200 Phaethon, potrivit NASA. Luna este plină 1% (Luna Nouă pe 12 decembrie), o semilună crescătoare aflată la începutul formării şi care va apune seara devreme, oferind o vizibilitate bună dacă cerul nu este înnorat.
Geminidele sunt considerate a fi una dintre cele mai spectaculoase ploi de meteori ale anului, cu posibilitatea de a observa în jur de 120 de meteori pe oră în perioada de vârf, sau chiar mai mulţi. Deci, cu un cer favorabil în 2023, s-ar putea să avem parte de un spectacol grandios datorat acestui curent de meteori. Vârful maxim de manifestare din noaptea de 13 spre 14 decembrie continuă şi în noaptea următoare de 14 spre 15 decembrie, potrivit astro-urseanu.ro/meteori-stele-cazatoare. Curentul de meteori Geminide se manifestă între 19 noiembrie şi 24 decembrie.
Geminidele alb-gălbui şi strălucitoare oferă una dintre cele mai bogate „ploi de stele” din emisfera nordică, mai ales în anii în care Luna nu luminează cerul, rivalizând cu Perseidele din august. De asemenea, sunt vizibile, la rate mai mici, şi din emisfera sudică.
Ploaia îşi datorează numele constelaţiei Gemeni deoarece meteorii radiază din apropierea stelei strălucitoare Castor din constelaţia Gemenii, în partea de est în serile de decembrie. Aceasta este o aliniere întâmplătoare, desigur, deoarece Castor se află la aproximativ 52 de ani lumină distanţă, în timp ce aceşti meteori ard în atmosfera superioară la aproximativ 100 km deasupra suprafeţei Pământului. Castor este vizibil lângă o altă stea strălucitoare, steaua aurie Pollux din Gemeni, potrivit www.space.com/geminid-meteor-shower-peak-2023.
Spre deosebire de majoritatea altor ploi de meteori, Geminidele nu sunt asociate cu o cometă, ci cu un asteroid: Phaethonul 3200. Asteroidului îi ia aproximativ 1,4 ani pentru a orbita Soarele, după cum se menţionează pe science.nasa.gov/solar-system/meteors-meteorites/geminids. Geminidele, derivând dintr-un asteroid, trebuie să includă bucăţi de mărimea unei stânci, care, pe măsură ce ard în atmosferă, sunt adesea strălucitoare şi nu lasă urme.
În funcţie de provenienţa lor de la o cometă sau un asteroid, „ploile de stele” sunt diferite.
O cometă este un bulgăre de zăpadă murdar, cu un nucleu solid acoperit de un strat de gheaţă care se transformă, dintr-un corp solid într-un gaz, pe măsură ce cometa se apropie de soare. Cometele sunt de obicei uşoare, cu o densitate puţin mai grea decât apa. Ele se învârtesc în jurul Soarelui pe orbite alungite, mergând aproape de Soare, apoi mergând departe de Soare. Văzută printr-un telescop, o cometă va arăta ca o coamă, sau capul cometei, ca un petic nebulos de lumină în jurul nucleului, atunci când se apropie de soare. Dar când sunt văzute departe de soare, cele mai multe comete apar ca o stea, potrivit earthsky.org/astronomy-essentials
Un asteroid este o rocă. De obicei, orbita unui asteroid este mai circulară decât cea a unei comete. Printr-un telescop un asteroid apare ca o stea.
Geminidele au început să apară pentru prima dată la mijlocul anilor 1800. Cu toate acestea, primele averse fiind de doar 10 până la 20 de meteori pe oră, nu au fost tratate cu importanţă. În prezent, Geminidele au devenit una dintre principalele ploi de meteori ale anului. AGERPRES/(Documentare – Daniela Dumitrescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)
Sursa foto: NASA – National Aeronautics and Space Administration/Facebook
