Parlamentarii estonieni au votat miercuri o lege care interzice rezidenților din afara Uniunii Europene să voteze în cadrul alegerilor locale, o măsură ce vizează numărul mare de cetățeni ruși care locuiesc în acest stat baltic, țară care privește cu precauție către Moscova, scrie AFP.

Amendamentul a fost propus ca răspuns la îngrijorările de securitate legate de războiul Rusiei în Ucraina. Estonia a fost un susținător ferm al Kievului după ce a început invazia din februarie 2022.

În cadrul votului de miercuri, 93 de deputați din camera cu 101 locuri au susținut un amendament constituțional pentru acestor impunerea restricții, un rezultat care a fost întâmpinat cu aplauze din partea deputaților.

Prim-ministrul estonian Kristen Michal a salutat rezultatul ca fiind „o victorie pentru toți”, adăugând, într-un mesaj publicat pe rețeaua de socializare X: „Deciziile din viața noastră locală nu vor fi luate de cetățenii statelor agresoare, ci vom decide singuri”.

Aproape 80.000 de cetățeni ruși dețin un permis de ședere în fosta republică sovietică de 1,3 milioane de locuitori, care și-a recăpătat independența în 1991.

Există, de asemenea, aproape 60.000 de persoane rămase apatride după căderea Uniunii Sovietice.

Aceste restricții, dacă vor fi promulgate de președintele Estoniei, vor interzice cetățenilor din afara UE să voteze și le vor permite apatrizilor să se prezinte pentru ultima dată la urne în cadrul alegerilor locale din octombrie.

Dar primărița din Narva, un oraș predominant rusofon situat la granița cu Rusia, a deplâns decizia parlamentarilor.

„Țara este divizată: voi, estonienii, și noi, rușii, în care estonienii nu au încredere”, a declarat Katri Raik, pentru site-ul de știri Delfi.

„Cetățenia sau etnia nu fac din nimeni o amenințare la adresa securității”, a susținut ea.

În prezent, rezidenții permanenți ai Estoniei au dreptul constituțional de a vota în alegerile locale, dar nu și în alegerile generale.

„Ambiții imperialiste”

Țările baltice au fost susținători fervenți ai Ucrainei, dar atât Estonia, cât și Letonia au minorități rusofone considerabile, care sunt uneori în dezacord cu guvernele naționale.

Au existat temeri că Moscova ar putea încerca să exploateze aceste diferențe pentru a destabiliza Estonia și Letonia, care ambele sunt membre ale UE și NATO.

„Dacă Rusia ar fi fost, din punctul nostru de vedere, sensibilă, nimeni nu ar fi inițiat acest lucru”, a declarat Rein Toomla, un expert politic de la Institutul Johan Skytte.

„Cetățenii ruși care trăiesc în Estonia au fost victimele acestei situații pentru că Rusia a acționat astfel, nu ei”, a precizat Toomla, pentru AFP.

Invocând amenințarea Rusiei, Estonia intenționează să crească cheltuielile pentru apărare anul viitor la cel puțin cinci procente din PIB.

„Rusia nu și-a schimbat obiectivele și ambițiile imperialiste. Aceasta este o amenințare reală atât pentru Europa, cât și pentru NATO”, a declarat Michal săptămâna trecută.

Locuitorii din orașul de frontieră Narva au criticat măsura.

„Aceasta este o decizie foarte ciudată”, a declarat pentru AFP Alexander, un student estonian vorbitor de limbă rusă.

„Părinții mei, de exemplu, au pașapoarte rusești. Ei locuiesc aici de mulți ani, lucrează aici, plătesc impozite. De ce nu pot decide ei?”, a spus el.

Amenințare la adresa securității

Atunci când Estonia și-a câștigat independența față de Uniunea Sovietică, aproximativ o treime din persoanele care locuiau pe teritoriul său făceau parte din minoritățile rusofone ale căror familii emigraseră din alte republici sovietice.

Acești oameni nu erau eligibili pentru cetățenie din cauza lipsei legăturilor de sânge cu Estonia. De asemenea, pentru obținerea cetățeniei, solicitanții trebuie să treacă un test de limbă estonă.

Dreptul de vot este doar cel mai recent act simbolic de reducere a legăturilor cu Rusia.

Statele baltice au început să îndepărteze și să demoleze unele dintre monumentele lor de război din epoca sovietică ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina.

Acest lucru a provocat indignarea Moscovei, care a anunțat că mai mulți oficiali europeni sunt „căutați” pentru presupusa lor implicare în distrugerea monumentelor.