Comisia Europeană a publicat raportul pe anul 2024 privind respectarea statului de drept în fiecare stat membru, transmite Ministerul Justiției într-un comunicat de presă.
Raportul dedicat României, deși laudă lupta anticorupție, ne aduce și multe critici. Una dintre acestea privește prescripția faptelor, care a permis multor inculpați să scape de condamnări la închisoare.
Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a spus după publicare că raportul este „cel mai bun de până acum” în ceea ce priveşte capitolul Justiţie. „Comisia Europeană a publicat raportul privind statul de drept. Este cel mai bun raport de până acum în ceea ce priveşte capitolul justiţie. După închiderea MCV, acest raport bun este una dintre cele mai mari realizări ale Ministerului Justiţiei din ultimul an”, a scris Alina Gorghiu, pe pagina sa de Facebook.
Raportul Comisiei Europene menționează și chestiunea finanțării netransparente a presei de către partidele politice cu bani de la buget.
Comisia Europeană subliniază și că guvernul face frecvent uz de ordonanțele de urgență și face referire la OUG nr. 21/2024 privind alegerile locale și europarlamentare. „Aceasta a dat naștere la dezbateri, întrucât ordonanțele de urgență nu ar trebui să fie utilizate pentru a modifica regulile de alegerilor, în special cu câteva luni înainte de desfășurarea alegerilor”, arată raportul.
Cele mai importante recomandări ale Comisiei Europene
– Finalizarea procesului inițiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneția cu privire la legile justiției, inclusiv prin consultări și evaluări, în vederea îmbunătățirii legilor justiției la următoarea ocazie.
– Continuarea eforturilor de asigurare a unor resurse umane adecvate pentru sistemul de justiție, inclusiv pentru parchete, ținând seama de standardele europene privind resursele pentru sistemul de justiție.
– Luarea de măsuri, în special la nivel operațional, pentru a asigura investigarea și urmărirea eficientă a infracțiunilor penale în cadrul sistemului judiciar, inclusiv în ceea ce privește infracțiunile de corupție, ținând seama de standardele europene.
– Introducerea de norme privind lobby-ul pentru membrii Parlamentului.
– Intensificarea eforturilor de consolidare a normelor și mecanismelor de consolidare a guvernanței independente și a independenței editoriale a serviciilor publice de media, ținând seama de standardele europene privind serviciile publice de media.
– Intensificarea eforturilor pentru a asigura consultări publice eficiente înainte de adoptarea legislației.
– Continuarea procesului de acreditare a două instituții naționale pentru drepturile omului, ținând seama de principiile ONU de la Paris.
Ce spune raportul UE privind statul de drept din România
Comisia Europeană a precizat că „punerea în aplicare a Strategiei anticorupție 2021-2025 rămâne pe drumul cel bun. Autoritățile mențin un bilanț pozitiv în combaterea corupției, inclusiv în ceea ce privește cazurile de corupție la nivel înalt. Cu toate acestea, reacția legislativă întârziată privind termenul de prescripție a continuat să ducă la închiderea multor cazuri de corupție și la anularea condamnărilor”.
„Achizițiile publice rămân un sector cu un risc ridicat de corupție și, deoarece este un sector cu prioritate ridicată, se iau măsuri pentru a identifica domeniile și procedurile cele mai predispuse la corupție în domeniul achizițiilor publice”.
„În ciuda unui cadru juridic solid și a aplicării de sancțiuni, se pare că unele partide politice și-au sporit finanțarea mass-media private pentru publicitate politică”.
„Cadrul juridic privind accesul la informații nu s-a îmbunătățit încă”.
„Reacția legislativă întârziată cu privire la termenul de prescripție a continuat să ducă la închiderea multor cazuri de corupție și la anularea condamnărilor. O serie de sancțiuni disciplinare impuse de Consiliul Superior al Magistraturii au fost ulterior anulate de Înalta Curte de Casație și Justiție”.
„Raportul din 2023 privind statul de drept a luat act de preocupările legate de unele cazuri de sancțiuni disciplinare în legătură cu anumiți magistrați. Potrivit părților interesate, practica CSM nu respectă întotdeauna standardele stabilite de ICCJ, iar câteva sancțiuni disciplinare continuă să ridice semne de întrebare. Căile de atac prin intermediul controlului jurisdicțional rămân o garanție juridică eficientă, mai multe cazuri de sancțiuni fiind considerate nejustificate și, în cele din urmă, anulate de ICCJ . Cu toate acestea, astfel de proceduri necesită timp și nu au un efect suspensiv și ar putea avea un efect de descurajare asupra magistraților. Într-un caz, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că instanțele române au încălcat articolul 10 (libertatea de exprimare) din Convenția europeană a drepturilor omului”.
„Unii magistrați și-au exprimat îngrijorarea cu privire la lansarea unor anchete împotriva lor din motive politice”.
„ANI și-a menținut rezultatele în ceea ce privește gestionarea conflictelor de interese și a declarațiilor de avere”.
