Fostul lider al USR, Cătălin Drulă,  face „un apel la Ministerul Public să investigheze acțiunile cetățeanului româno-sârb Victor Ponta – potențialul trafic de influență și conflict de interese în cazul firmelor care i-au plătit milioane în timp ce era consilierul lui Ciolacu, precum și situația inundațiilor provocate în 2014 cu care se laudă astăzi”. Drulă susține că Victor Ponta e un caracter aparte chiar și pentru politica românească.

„Chiar și pentru PSD, unde standardul “s-o vinzi și pe mă-ta” e barem obligatoriu pentru succes. Victor Ponta iubește Istanbulul, o declară chiar el. Omul a făcut bani cu găleata în ultimii ani de la firmele turcești care au contracte de autostrăzi sau cariere de cupru prin România. Iubește cel mai mult facturile pe care le taie pentru firmele oligarhilor prieteni cu regimul Erdogan.

„Prietenul Vučić l-a recompensat cu cetățenia sârbă pentru serviciile aduse, în paguba românilor” Victor Ponta iubește și Belgradul. Și acolo are prieteni (cel mai faimos e dl. Sebi Ghiță), și acolo sunt bani de făcut. Și recunoaște senin că a inundat niște români ca să îi protejeze pe sârbi. Ba se și laudă că a dat ordin “peste capul celor din sistem” să fie inundați. Ăștia, românii, n-aveau bani de dat probabil pentru consultanță așa că și-au luat niște apă până la gât de la Victor. Prietenul Vučić l-a recompensat cu cetățenia sârbă pentru serviciile aduse, în paguba românilor”, a scris Cătălin Drulă pe Facebook.

Reacția lui Drulă vine după ce Victor Ponta povestea, într-un interviu, pe un ton relaxat, cum în timpul inundațiilor din 2014 a ales deliberat să sacrifice sate românești pentru a preveni revărsarea Dunării în capitala Serbiei.

Victor Ponta reacționează la scandalul legat de inundații: ‘Nicio persoană din România nu a fost în pericol. Am ajutat un vecin aflat în stare critică’

Afirmațiile candidatului la prezidențiale au stârnit un val de reacții dure pe scena politică, astfel că Ponta a venit cu o reacție fermă.

Într-o declarație pentru stiripesurse.ro, Ponta a explicat contextul deciziei de a aproba deschiderea controlată a Barajului de la Porțile de Fier, în timpul celor mai grave inundații din estul Europei din ultimul secol.