Pe 14 octombrie, ortodocșii, nu doar din România, ci și din alte părți ale Europei, o sărbătoresc pe Sfânta Parascheva. Această zi este însoțită de numeroase tradiții și superstiții fascinante.

Sfânta Cuvioasă Parascheva și pelerinajul de la Iași Colaj

Sfânta Parascheva, cunoscută și ca Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iași, este una dintre cele mai iubite și venerate sfinte din Biserica Ortodoxă Română. Tradițiile și obiceiurile legate de cinstirea ei au o semnificație profundă, mai ales în Moldova.

Cea mai cunoscută tradiție este pelerinajul anual la Catedrala Mitropolitană din Iași, unde sunt păstrate moaștele sfintei, aduse în țară acum 383 de ani. Acest pelerinaj, cel mai mare eveniment religios din România, durează de obicei mai multe zile, timp în care credincioșii așteaptă ore sau chiar zile pentru a se închina la racla cu moaștele sfintei. În jurul catedralei, se organizează târguri și piețe cu obiecte religioase, icoane și suveniruri.

Părintele Gabriel Cazacu de la Mănăstirea Cașin ne-a ghidat în înțelegerea acestor tradiții și obiceiuri și a clarificat o serie de informații, adevărate sau false, care circulă despre acest eveniment. Totodată, a explicat și superstițiile legate de Sfânta Parascheva din perspectiva Bisericii.

TRADIȚII DE SFÂNTA PARASCHEVA

Sfânta Parascheva este venerată ca ocrotitoarea Moldovei și a tuturor celor care îi cer ajutorul, fiind un simbol al protecției divine și al spiritualității românești. Moaștele sale, păstrate în Catedrala Mitropolitană din Iași, atrag mii de pelerini din întreaga țară și din afara ei, iar credincioșii îi cer sprijin pentru pace, sănătate și prosperitate. Sfânta Parascheva este privită ca un simbol al iubirii și al grijii față de cei aflați în nevoie.

Una dintre cele mai importante tradiții este pelerinajul organizat anual la Iași, în 2024 desfășurându-se în perioada 8-15 octombrie, cu ocazia Hramului Sfintei Parascheva. Racla cu moaștele sfintei este scoasă din catedrală și așezată într-un baldachin special amenajat în curtea Mitropoliei, unde credincioșii se pot închina. În acest an, alături de moaștele Sfintei Parascheva, au fost aduse și moaștele Sfântului Pantelimon, de la o mănăstire din Muntele Athos.

Ziua de prăznuire a sfintei, 14 octombrie, este marcată de slujba Sfintei Liturghii, oficiată începând cu ora 9,30, pe un podium amplasat în fața Catedralei Mitropolitane din Iași, pe Pietonalul Ștefan cel Mare și Sfânt. Acest moment reprezintă apogeul sărbătorii, credincioși într-un număr mare veniți să participe la slujbă și să ceară binecuvântarea sfintei.

Astfel, tradițiile și obiceiurile legate de Sfânta Parascheva de la Iași sunt un punct central al vieții spirituale românești, simbolizând unitatea și credința poporului.

Ce națiuni o sărbătoresc pe Sfânta Parascheva de la Iași

Deși pelerinajul la moaștele sale de la Iași este specific României, Sfânta Parascheva este venerată și în alte țări ortodoxe, în special în Balcani și Europa de Est, având o influență religioasă profundă asupra acestor comunități. Data sărbătoririi poate varia ușor de la o tradiție la alta.

În România, Sfânta Parascheva este prăznuită pe 14 octombrie și este cunoscută drept „Ocrotitoarea Moldovei”. Pelerinajul de la Iași este unul dintre cele mai mari evenimente religioase din țară.

Deși Grecia o celebrează în principal pe Sfânta Parascheva de la Roma, o altă sfântă cu același nume, prăznuită pe 26 iulie, unele comunități o cinstesc și pe Sfânta Parascheva de la Iași, cunoscută drept „Sfânta Parascheva a Balcanilor”.

Sfânta Parascheva este, de asemenea, foarte respectată în Bulgaria, unde este cunoscută ca Sfânta Petka sau „Petka din Târnovo”, după orașul care i-a adăpostit moaștele înainte de a fi transferate în Moldova – Veliko Târnovo.

Aici, ea este sărbătorită tot pe 14 octombrie, la fel ca în Serbia, unde Sfânta Petka are un loc important în cadrul Bisericii Ortodoxe, fiind cunoscută sub numele de „Parascheva cea Nouă”.

Ca parte a tradițiilor ortodoxe românești, Sfânta Parascheva este prăznuită și în Republica Moldova tot pe 14 octombrie, fiind venerată cu aceeași intensitate ca în România.

Prin urmare, chiar dacă pelerinajul la moaștele sale de la Iași este specific României, Sfânta Parascheva are o influență religioasă puternică și asupra altor comunități din Europa.

„Este o bucurie, o sărbătoare deplină a toamnei”

Sfânta Parascheva aduce o sărbătoare de suflet în mijlocul toamnei, plină de tradiții și obiceiuri locale care înflăcărează comunitățile. „Este o bucurie, o sărbătoare deplină a toamnei, când oamenii se simt binecuvântați. În această perioadă, de Sfânta Parascheva și de Sfântul Dimitrie, natura pare să fie altfel, iar atmosfera este deosebită, aproape pascală. Sunt zile minunate”, spune părintele Gabriel Cazacu.

El descrie cum această sărbătoare aduce în fiecare an un val de evenimente care reflectă credința și recunoștința față de Dumnezeu: „An de an, tradițiile legate de Sfânta Parascheva devin tot mai vi și mai bogate. Oamenii fac milostenie, pomeniri, împart sarmale și alte bucate alese, toate cu gândul la cei dragi care nu mai sunt printre noi. Această sărbătoare este, totodată, un prilej de a mulțumi lui Dumnezeu pentru roadele toamnei, adunate și păstrate deja în cămări. Acum, avem tihna necesară pentru rugăciune și priveghere, pentru a-i mulțumi Bunului Dumnezeu pentru toate binecuvântările sale”.

În unele zone din țară, se obișnuiește ca femeile să prepare colaci și să împartă pomeni pentru sufletele celor plecați din familie, cerând ajutorul Sfintei Parascheva pentru ocrotire și protecție. Acești colaci sunt duși la biserică și sfințiți.

Astfel, sărbătoarea Sfintei Parascheva nu este doar un moment de reculegere, ci și o celebrare a belșugului și a legăturii cu cei din trecut, integrând spiritualitatea în viața de zi cu zi a comunităților românești.

Rugăciuni pentru sănătate și protecție

Racla cu moaștele Sfintei Parascheva este percepută ca un punct de legătură între credincioși și divinitate. Vizitarea moaștelor și rugăciunile făcute acolo sunt considerate modalități de a comunica sfinților și, prin ei, cu Dumnezeu. Astfel, Sfânta Parascheva simbolizează legătura profundă dintre cer și pământ, lumea fizică și cea spirituală.

Ea este văzută ca o protectoare a bolnavilor și a săracilor, iar credincioșii se roagă pentru vindecarea bolilor, alinarea suferințelor și pace în familie. În acest context, tradiția de a aduce ofrande la biserică în ziua prăznuirii ei este un gest de mulțumire și binecuvântare.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat 2024 ca „An omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor” și „An comemorativ al Sfinților tămăduitori fără de arginți”, subliniind importanța rugăciunii pentru vindecare. Părintele Lucian Apopei, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, a afirmat că pelerinii vin la Iași pentru a se ruga la Sfânta Parascheva, cunoscută ca sfântă taumaturg, care aduce vindecări și alinare.

„Modelul de viață al Sfintei Parascheva este, prin excelență, unul al modestiei. Ea nu a adunat comori pe pământ, ci, dimpotrivă, era adesea mustrată de cei din jur pentru că, de multe ori, își dăruia toate hainele celor săraci. Prin acest comportament, ne oferă și nouă, celor de astăzi, o pildă. Într-o lume afectată de dorința de a avea cât mai mult și de consumerism, Sfânta ne amintește că nu luăm nimic din această viață și că singurele lucruri cu adevărat valoroase sunt faptele bune. Este bine să o avem pe Sfânta Mare Cuvioasă Parascheva ca model, mai ales pentru tinerii din ziua de azi”, menționează și părintele de la Mănăstirea Cașin.

De aceea, nu întâmplător, în ajunul sărbătorii Sfintei Parascheva, gospodinele fac curățenie generală, pregătindu-și casele ca simbol al ordinii și echilibrului, reflectând la viața simplă și de rugăciune pe care Sfânta a trăit-o. Viața ei ascetică rămâne un ideal monahal și un model de curățenie sufletească, un îndemn la rugăciune și o viață spirituală pură.

Rugăciuni pentru căsătorie și copii

În tradiția legată de Sfânta Parascheva, se crede că tinerele care își doresc să se căsătorească și femeile care vor să aibă copii se roagă la sfântă pentru ajutor și binecuvântare. Sfânta Parascheva este considerată ocrotitoarea celor care vor să întemeieze o familie și a cuplurilor care se confruntă cu dificultăți în a avea copii.

În unele sate, tradiția include și un ritual legat de apă. În dimineața zilei de 14 octombrie, fetele nemăritate obișnuiau să își spele fața cu apă, crezând că acest gest le purifică sufletul și trupul, iar apa era considerată binecuvântată. Acest ritual simbolizează ideea de purificare și protecție spirituală.

Preotul consultat de „Adevărul” subliniază însă că Biserica nu promovează astfel de superstiții. „Biserica recomandă să ai duhovnic, să postești, să te împărtășești periodic și să urmezi sfaturile părintelui duhovnic în momente de îndoială sau ispită”.

În tradiția religioasă, Sfânta Parascheva este un simbol al purificării sufletului. Rolul ei de mijlocitoare pentru iertare și vindecare spirituală o face un protector important pentru toți cei care caută liniște sufletească și sprijin divin.

Postul înainte de sărbătoarea Sfintei Parascheva: Tradiție sau obligație?

Potrivit tradițiilor populare, este bine să postești înainte de sărbătoarea Sfintei Parascheva. Mulți credincioși încep postul cu o săptămână înainte, rugându-se pentru ajutorul și protecția sfintei. În această perioadă, oamenii evită conflictele și certurile, dorind să întâmpine ziua praznicului cu sufletul împăcat.

Cu toate acestea, Biserica nu impune acest post. „Biserica nu menționează în mod explicit postul înainte de Sfânta Parascheva”, spune preotul Gabriel Cazacu. El amintește totuși că românii, în tradiția lor, postesc vinerea, gândindu-se la Sfânta Parascheva, cunoscută și ca „Sfânta Vineri”, deoarece numele ei provine din grecescul „Paraskevi”, care înseamnă „vineri”. „Postim vinerea în primul rând pentru că această zi ne amintește de Patimile lui Hristos, este ziua răstignirii Domnului nostru Isus Hristos, a morții Lui, pe cruce. De aceea, Sfânta Parascheva este adesea asociată cu jertfa și răbdarea, fiind numită Sfânta Vineri a românilor”.

Cert este că mulți credincioși văd în post o cale de apropiere de Dumnezeu. Se consideră că abținerea de la mâncare și băutură, însoțită de rugăciune, aduce binecuvântări și împliniri spirituale.

SUPERSTIȚII DE SFÂNTA PARASCHEVA

Sărbătoarea Sfintei Parascheva este înconjurată de numeroase credințe populare care reflectă tradițiile și obiceiurile comunităților religioase din România Iată câteva dintre cele mai cunoscute superstiții legate de această sărbătoare.

Ce prezic tradițiile populare despre vremea de Sfânta Parascheva la Iași

În satele din Moldova, dar și din alte regiuni, există credința că, dacă vremea va fi frumoasă de Sfânta Parascheva, iarna care urmează va fi blândă. În trecut, se spunea și că, dacă este frig și ninge de ziua sfintei, iarna va fi aspră. Sfânta Parascheva era considerată cea care „deschide” iarna, așa că țăranii urmăreau cu atenție vremea în ziua praznicului ei pentru a-și organiza lucrările agricole.

În unele tradiții, Sfânta Parascheva era văzută ca ajutor la recoltarea roadelor pământului. Oamenii credeau că dacă își respectă promisiunile față de ea vor avea recolte bogate, iar cei care nu respectă tradițiile riscă să aibă recolte slabe.

În legătură cu aceste credințe populare, precum și cu toate tradițiile / superstițiile similare, preotul Gabriel Cazacu afirmă: „Sunt practici populare frumoase, iar România excelează în etnografie și folclor. Desigur, acestea au apărut pentru că, din cele mai vechi timpuri, oamenii au studiat cerul și fenomenele vremii, asociind ploaia sau frigul cu zilele Sfintei Parascheva sau ale Sfântului Dimitrie. De exemplu, se spune că dacă ninge de Sfântul Nicolae, vom avea zăpadă de Crăciun… Toate însă sunt tradiții locale fermecătoare, dar fără o legătură religioasă, ci doar cu un farmec specific folclorului”.

Preotul a amintit de târgurile organizate în această perioadă la nivel național, unele legate de transhumanță: „Ciobanii, după ce coboară turmele de la munte, aduc brânza la târguri. Aceste târguri, împreună cu bunătățile locale care se prepară și se oferă, dar și târgoveții și sărbătorile orașelor sau hramurile bisericilor și mănăstirilor, creează o tradiție ce sporește farmecul acestei frumoase sărbători de toamnă”.

Este interzis să mănânci fructe de Sfânta Parascheva?

O superstiție populară susține că nu este bine să consumi fructe în ziua Sfintei Parascheva, sărbătorită pe 14 octombrie. Sărbătoarea reprezintă un moment de reculegere, iar abținerea de la consumul fructelor este considerată o formă de omagiu, credincioșii dedicându-se astfel rugăciunii și meditației. Unele credințe populare sugerează că mâncatul fructelor în această zi poate aduce ghinion sau poate fi perceput ca un act de lipsă de respect față de sfântă.

Cu toate acestea, părintele Gabriel Cazacu subliniază: „Nu am auzit de așa ceva. Noi chiar împărțim pelerinilor pachete alimentare care conțin și un fruct – un măr, o pară”.

Prin urmare, este o practică obișnuită ca oamenii să ofere alimente, în special fructe, celor săraci sau la biserică, ca formă de milostenie.

Blestemul veșmintelor Sfintei Parascheva: o poveste din 1641

Există o poveste legată de un blestem asociat cu veșmintele Sfintei Parascheva, care datează din 1641, și se susține că acestea sunt schimbate în secret, în cadrul unor ritualuri speciale.

Se spune că sub veșmintele actuale, moaștele Sfintei Parascheva sunt îmbrăcate într-o ținută ce conține un sigiliu care poartă blestemul domnitorului Vasile Lupu și al Mitropolitului Varlaam, avertizând: „Blestemat să fie cel care va împrăștia vreodată moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva”.

Realizate printr-un ritual dedicat, veșmintele sunt lucrate de croitori care țin post și se roagă înainte de a le crea. Acestea sunt schimbate de cinci ori pe an și sunt oferite bisericilor cu hramul Sfintei.

Blestemul subliniază o practică mai largă în religia ortodoxă, în care împrăștierea sau disprețuirea moaștelor sfinte este considerată o ofensă gravă împotriva divinității și a tradiției bisericești.

Părintele Gabriel Cazacu subliniază că aceste tradiții și blesteme fac parte mai mult din folclorul local, dar evidențiază totodată respectul profund pe care comunitatea îl nutrește față de Sfinți.

Alte secrete ale zilei de 14 octombrie. Ce să nu faci pentru a nu atrage ghinionul

Pe 14 octombrie, conform tradițiilor populare, este interzis să se desfășoare activități precum călcatul sau gătitul. Nerespectarea acestor obiceiuri este considerată a atrage neplăceri, cum ar fi dureri de cap sau de ochi.

În multe zone, se crede că apa din fântâni sau izvoare este sfințită de Sfânta Parascheva. Această apă este folosită pentru băi și ritualuri de purificare, având capacitatea de a alunga răul. De asemenea, tradiția populară stipulează că focul trebuie să rămână aprins pe parcursul zilei de 14 octombrie, iar stingerea lui este văzută ca un semn de necaz sau boală pentru familie. Focul simbolizează căldura și protecția divină.

Se mai crede că visele din noaptea dinaintea sărbătorii sunt premonitorii, oferind răspunsuri la întrebările importante ale credincioșilor. Aceste vise sunt interpretate ca mesaje de la sfântă.

În cazul în care cineva se îmbolnăvește în ziua Sfintei Parascheva, aceasta este văzută ca un semn de necaz sau păcat în viața acelei persoane, care necesită o corectare prin pocăință.

Este considerat, de asemenea, nefast să se organizeze nunți sau alte sărbători în ziua Sfintei Parascheva, deoarece se crede că acest lucru ar putea aduce ghinion cuplului.

În concluzie, aceste credințe legate de Sfânta Parascheva reflectă tradițiile adânc înrădăcinate ale comunităților religioase, subliniind importanța acestei sfinte în viața spirituală a oamenilor. Respectarea acestor obiceiuri este o modalitate prin care credincioșii își exprimă recunoștința și caută protecția divină.