Cicatricea a fost provocata de vaccinul împotriva varicelei și apare preponderant în rândul celor care au fost vaccinați înainte de Revoluție.
Potrivit girly.ro, medicii foloseau un virus viu numit Vaccinia spre a genera un răspuns imunitar al organismului pentru a proteja împotriva virusului care duce la apariția varicelei.
În vederea realizării unei astfel de proceduri se folosea un ac bifurcat care era introdus în soluția numită Vaccinia, iar persoanele erau înțepate în braț de mai multe ori. La fiecare înțepătură a pielii cantitatea de vaccin era depozitată, iar astfel se formau pustule.
După vaccinare se forma o crustă la nivelul pielii care se vindeca de la sine în câteva săptămâni și lăsa în urma ei o cicatrice.
Institutul Cantacuzino producea înainte de 1990 șapte vaccinuri. Dacă va fi reluată producția, acesta nu ar mai putea produce decât două: vorbim aici de vaccinul BCG (antituberculos) și vaccinul Gripal, conform celor declarate pentru news.ro de către profesorul Alexandru Rafila, președintele Societății Romane de Microbiologie. Acesta a mai precizat că nu exclude și producerea vaccinurilor Difteric și Tetanic, însă vorbim de o producție care ar putea începe peste mulți ani.
Potrivit acestuia, vaccinul variolic a fost produs până în anul 1979, când, datorită vaccinării, epidemia a scăzut considerabil, iar astfel s-a ajuns la sistarea producției unui astfel de vaccin. În tot acest timp se lucra la Institutul Cantacuzino din București la vaccinul difterotetanic pertussis (DTP), care era fabricat pentru două componente celulare, respectiv diftero și pertusis. La componenta tetanică lucrau cei din laboratorul din Iași.
Printre vaccinurile care erau fabricate la Institutul Cantacuzino din București introduse în programul național de imunizare se mai numărau și vaccinul rujeolic simplu, vaccinul polio. Acestea erau produse din culturi celulare de rinichi de maimuță, conform profesorului Andrei Combiescu, precum și vaccinul BCG (antituberculos), mai precizează Rafila.
Producția vaccinului gripal a început în anii ’80, iar pentru acest lucru a fost necesar ca doi medici: doctorul Niculescu și Ligia Grecescu, ce au fost la pregătiri în Anglia, a mai explicat președintele Societății Romane de Microbiologie, profesorul Alexandru Rafila.
