Cele mai sărace orașe din România. Aici angajaţii se află aproape de limita supravieţuirii, fiindcă sunt cei mai prost plătiţi din ţară. Iată cum arată topul suferinței în ceea ce privește puterea de cumpărare din România.

Cele mai sărace orașe din România

Conform studiului anual realizat de GfK privind puterea de cumpărare în Europa, venitul net anual disponibil pe cap de locuitor în România a crescut, în 2018, cu 18%, ajungând la 5.083 euro, de la 4.556 euro în 2017 și 4.181 euro în 2016. Indicele privind puterea de cumpărare măsurat este reprezentat de venitul net anual disponibil pe cap de locuitor, ce provine din salarii, pensii, ajutor de șomaj și alocații pentru copii, după scăderea taxelor și a contribuțiilor sociale. Populaţia folosește puterea de cumpărare pentru a acoperi cheltuielile pentru alimentaţie, achiziții, întreținere, servicii, vacanţe, asigurări sau pensii private.

Pe lista cu cele mai sărace și orașe din Româna, care au cu cea mai mică putere de cumpărare se înscriu Botoșani, Vaslui, Călărași și Giurgiu, urmate de Suceava, Piatra-Neamț, Focșani, Buzău, Slobozia, Alexandria, Slatina și Drobeta-Turnu Severin la mică distanță de primele.

Pe lista orașelor cu putere de cumpărare sub media națională se înscriu Satu-Mare, Maramureș, Bistrița, Miercurea Ciuc, Sfantu Gheorghe, Bacău, Iași, Brăila, Tulcea, Râmnicu Vâlcea, Craiova, Reșița, Târgu Jiu, Zalău, Târgu-Mureș. Orașele care se apropie de nivelul mediei pe țară din punct de vedere al puterii de cumpărare sunt cele aflate în competiția dezvoltării: Ploiești, Pitești, Constanța, Alba Iulia și Arad. Aici se prevăd creșteri economice notabile, ele fiind „picioare de sprjin” ale marilor centre economice și beneficiază de investițiile acestora care își amplasează activitățile și în proximitatea marilor orașe care devin tot mai neîncăpătoare, precum Cluj, Timișoara sau Brașov.

Orașele care au o putere de cumpărare peste medie sunt Brașov și Sibiu, „stelele” pe harta dezvoltării economice a țării și motoarele din centrul României. Deja de mai mulți ani se configurează o nouă zonă industrială a țării, care atrage tot mai multe investiții masive.

București, Cluj, Timișoara și județul Ilfov, polii dezvoltării României

La polul opus, Cluj, Timișoara și județul Ilfov, în frunte cu Bucureștiul sunt zonele cele mai dezvoltate ale țării, unde puterea de cumpărare este cu cel puțin 20% peste media pe țară. În acestea au baze stabile foarte mulți dezvoltatori naționali și internaționali. Motivele pentru care se dezvoltă tot mai mult și orașele din afara Bucureștiului țin de forța de muncă ieftină și educată. Astfel, printre industriile care au găsit cele mai bune oportunități în astfel de orașe se numără cea a componentelor auto, IT sau Business Service. Un alt factor important este reprezentat de infrastructura de transport.

Se estimează că, în viitorul apropiat, Sibiul, Brașovul, Aradul, Constanța si Alba Iulia sunt orașele care vor cunoaște o dezvoltare mai mare decât Bucureștiul, tocmai din pricina acestei bune infrastrcturi, dar și a existenței centrelor universitare care sunt în continuă formare a piaței forței de muncă. Și nu în ultimul rând, dinamica costurilor este un alt factor luat în considerare de marile companii investitoare. Zonele clasice de dezvoltare, precum Clujul, devin scumpe pentru noii investitori și îi determină să se orienteze spre zonele mai puțin explorate ale României.