Trei dintre cei patru primari ai Alianţei Vestului (AVE) s-au întâlnit, marţi, la Timişoara, cu reprezentanţii Comisiei Europene (CE), cărora le-au prezentat proiectele majore pe care asociaţia vrea să le dezvolte şi pentru care doresc finanţare pe viitorul exerciţiu financiar unional, 2021-2027, alături de Guvernul României.
"A fost o întâlnire foarte importantă pentru noi, primarii care am constituit împreună AVE, pentru că suntem la început de drum şi aveam nevoie de informaţii, de sfaturi şi de consultări să vedem cum să procedăm pe viitor pentru ca această alianţă să îşi poată atinge ţelurile, adică să creăm rezultate concrete pentru comunităţile noastre", a declarat primarul Nicolae Robu.
Alături de primarii Nicolae Robu (Timişoara), Gheorghe Falcă (Arad) şi Emil Boc (Cluj) au fost reprezentanţi ai Directoratului General pentru Programe Politici Regionale pe lângă Comisia Europeană, precum şi directorii Agenţiilor de Dezvoltare Regională Nord-Vest şi Vest. Fiecare dintre edili a prezentat principalele proiecte pe care municipiile lor le au, precum şi proiectele mari pe care vor să le deruleze împreună pentru macroregiunea constituită din cele două regiuni de dezvoltare.
După această informare, primarii vor începe să lucreze efectiv la marile proiecte pe care le vor pregăti spre depunere pe viitorul ciclu financiar UE. Totul depinde, însă, şi de poziţia Guvernului României.
"Să fie foarte clar, noi nu vrem să facem nimic fără agrearea Guvernului României, pentru că ceea ce facem noi trebuie să se înscrie în strategia naţională, să fie în consonanţă cu ceea ce se face în ţara noastră, în continuare. Nu putem veni în paralel, să facem lucruri în afara strategiei naţionale. Dacă Guvernul României va agrea să fie finanţată o asociaţie de dezvoltare intercomunitară de acest fel – pentru că asta va fi AVE deîndată ce o vom înregistra la judecătorie , atunci din partea Comisiei Europene nu sunt probleme de finanţare directă a unor proiecte ale asociaţiei", a precizat Nicolae Robu.
Primarul Gheorghe Falcă a adăugat că fiecare din cele trei oraşe prezente la întâlnire şi-a spus punctul de vedere la ceea ce înseamnă etapele de dezvoltare locală legat de mobilitate, de conectivitate şi de marile proiecte de infrastructură.
"Noi am propus să legăm cele două capitale de regiune, Clujul de Timişoara prin Oradea şi Arad, am propus ca autostrada Transilvania, care leagă Clujul de Oradea şi apoi spre Borş, să primească o susţinere financiară; între Arad şi Timişoara este nevoie să punem în practică autostrada care intră la Borş, trece pe lângă Oradea şi se conectează la Arad. Contăm foarte mult pe legătura Timişoarei cu Belgrad, mai ales că în 2021 Timişoara va fi Capitală Europeană a Culturii", a declarat Gheorghe Falcă.
Potrivit acestuia, pe lângă sistemul rutier, edilii AVE vor să creeze conectarea cu centurile din jurul acestor patru oraşe, iar în etapa a doua să se treacă în analiză calea ferată care trebuie să ajungă la un nivel de infrastructură de 160 km/oră.
"În acest moment, doar tronsonul de la Curtici – Arad spre Deva este în lucru pentru această viteză, se proiectează tronsonul între Arad şi Timişoara şi ne interesează ca de la Cluj la Oradea şi apoi la Arad să ajungem în primul rând la electrificarea liniei ferate, pentru că acum nu este electrificată şi să ajungem la nivelul la care infrastructura să permită un tren de viteză. Am prezentat Comisiei faptul că în acest moment există un tren privat care face legătura între Timişoara şi Cluj cu o locomotivă care poate să prindă 200 km/oră, dar infrastructura o menţine la ceea ce înseamnă 50 km/oră. Toate aceste proiecte integrate atât cu planurile naţionale cât şi cu cele locale, bazându-ne şi pe două spitale regionale, la Cluj şi la Timişoara, care vor deservi întreaga regiune", a mai detaliat Gheorghe Falcă.
Sursa: monitoruldecluj.ro
