”Ucraina, dezinformare și demistificare” proiect al Societății Academice din România (SAR)

De ce are nevoie Ucraina ca să depășească impasul din război. Interviul avertisment cu șeful forțelor armate ucrainene

Comandantul-șef al forțelor armate ucrainene, Valeri Zalujnîi, a declarat, într-un interviu acordat publicației The Economist, că situația de pe front a ajuns într-un punct mort, iar ofensiva ucraineană riscă să fie înlocuită de un război pozițional care ar putea dura mulți ani. „Este puțin probabil să se producă un progres profund și frumos al armatei ucrainene”, a declarat Valeri Zalujnîi.

„La început am crezut că ceva nu e în regulă cu comandanții noștri, așa că i-am schimbat pe unii dintre ei. Apoi m-am gândit că poate soldații noștri nu erau în formă, așa că am transferat soldați în alte brigăzi”, a declarat Zalujnîi. Dar, potrivit acestuia, remanierile nu au dat rezultate. Atunci le-a ordonat subordonaților săi să găsească cartea din 1941 a generalului-maior sovietic Pavel Smirnov, „Breaking Through Fortified Defence Lines”, care analiza bătăliile din Primul Război Mondial.

„Și fără să citesc nici măcar jumătate din ea, mi-am dat seama că suntem exact unde suntem, deoarece, la fel ca atunci, nivelul de dezvoltare tehnologică de astăzi ne-a adus atât pe noi, cât și pe inamicii noștri într-un punct mort”, a remarcat Zalujnîi.

Comandantul-șef al AFU a vorbit despre o deplasare la Avdiivka, unde forțele rusești încearcă să desfășoare o ofensivă de câteva săptămâni. „Pe ecranele monitorului nostru în ziua în care am fost acolo, am văzut 140 de vehicule rusești în flăcări distruse în patru ore după ce s-au aflat în raza de acțiune a artileriei noastre”, a spus Zalujnîi. El a adăugat că și armata ucraineană s-a confruntat cu aceleași dificultăți atunci când a încercat să avanseze.

„Simplul fapt este că noi vedem tot ceea ce face inamicul, iar ei văd tot ceea ce facem noi. Pentru a ieși din acest impas, avem nevoie de ceva nou, cum ar fi praful de pușcă, care a fost inventat de chinezi și pe care încă îl folosim pentru a ne ucide unii pe alții”, consideră Zalujnîi.

Mai mult, pe România Curată.

Ce cred rușii despre Ucraina. Mituri vechi de secole care au influențat deciziile lui Putin din ultimii 20 de ani

Rusia a vrut să distrugă Ucraina cu mult înainte de 24 februarie 2022. Încearcă să facă acest lucru de câteva secole. Noua carte a lui Mihail Zîgar, „Război și pedeapsă”, este dedicată acestor încercări. El analizează șapte mituri cheie despre istoria Ucrainei, care sunt înrădăcinate în conștiința publică a rușilor. Dmitri Karţei, directorul editurii Meduza, a discutat cu Zâgar despre modul în care aceste mituri au influențat politicile lui Putin în ultimii 20 de ani – și despre cine poartă principala responsabilitate pentru războiul declanșat de Rusia. Mihail Zîgar este autorul faimoaselor cărţi traduse la noi de editura Cartier: Imperiul trebuie să moară şi Toţi oamenii Kremlinului.

Mihail Zîgar: ”Un exemplu clasic este povestea Hetmanului Mazepa, care, datorită lui Pușkin și a Poltavei sale, este considerat un model de politician trădător, iar în conștiința istorică rusă a prins contur ideea că ucrainenii, în general, sunt o națiune de trădători.

Aproape fiecare dintre aceste mituri a cunoscut o a doua naștere, un al doilea vârf important. Ideea de „trădare a Ucrainei” a fost reînviată în special după 1991, când s-a răspândit ideea că Kravciuk ar fi „prăbușit în mod perfid” Uniunea Sovietică.

Așa că a povesti istoria politică contemporană prin prisma vechilor mituri mi s-a părut o mișcare destul de firească.”

Pe larg despre ce cred rușii despre ucraineni și cum acest lucru a dus la declanșarea războiului, pe România Curată.

Hackerii pot comite crime de război. ”Legile războiului cibernetic”, explicate de Crucea Roșie Internațională, în contextul războiului din Ucraina

Hackerii sunt participanți importanți în războaiele moderne și pot comite și crime de război. Această concluzie aparține Comitetului Internațional al Crucii Roșii Internaționale (CICR), într-un articol publicat pe blogul revistei European Journal of International Law și intitulat „Opt reguli pentru hackerii civili în timp de război și patru obligații pentru state de a-i descuraja”.

Cunoscută, îndeosebi, pentru implicarea în cauze umanitare (cum ar fi sprijinul victimelor conflictelor armate ori ale dezastrelor naturale), Crucea Roșie are, în același timp, și un rol mai puțin cunoscut – cel de dezvoltare și interpretare a dreptului umanitar internațional, se arată într-o analiză a Platformei Meduza, care a preluat  analiza CICR.

Exemplele de hackeri civili care operează în contextul conflictelor armate sunt diverse, dar contextul analizei e dat de războiul din Ucraina. ”În special în conflictul armat internațional dintre Rusia și Ucraina, unele grupuri se prezintă ca o „comunitate IT mondială” cu misiunea, în cuvintele lor, de a „ajuta Ucraina să câștige prin paralizarea economiilor agresoare, blocarea serviciilor financiare, de infrastructură și guvernamentale vitale și obosirea marilor contribuabili”. În contrapondere, alți hackeri au raportat că „au cerut și au efectuat atacuri perturbatoare – deși temporare – asupra site-urilor spitalelor atât din Ucraina, cât și din țările aliate”, printre multe alte operațiuni. Cu multe grupuri active în acest domeniu, iar unele dintre ele având mii de hackeri în canalele lor de coordonare și oferind instrumente automate membrilor lor, implicarea civilă în operațiunile digitale în timpul conflictelor armate a atins proporții fără precedent”, arată autorii de la Crucea Roșie.

Aceasta nu este prima dată când hackerii civili operează în contextul unui conflict armat și, probabil, nu ultima, susțin aceștia, în preambulul prezentării celor 8 reguli internaționale bazate pe dreptul umanitar pe care toți hackerii care desfășoară operațiuni în contextul unui conflict armat trebuie să le respecte, dar și responsabilitatea statelor.

Cele 8 reguli pe care trebuie să le respecte hackerii pentru a nu fi urmăriți penal și/sau pentru a nu deveni ținte legitime, precum și cele 4 responsabilități ale statelor, pe România Curată.

Număr record de persoane condamnate în Rusia pentru ”trădare”. Pedepse mai mari decât pentru corupții din România!

În Rusia, numărul persoanelor condamnate în temeiul articolului privind trădarea de stat a crescut de patru ori, iar numărul celor condamnate în temeiul articolului privind divulgarea secretelor de stat a crescut cu un sfert, se arată într-o analiză publicată în fluxul informațional legat de războiul din Ucraina, realizat de platforma Meduza. Încadrarea la ”trădare de stat” ori la ”divulgarea secretelor de stat” reprezintă, de fapt, pretexte (la fel ca alte tipuri de acuzații) pentru a-i trimite la închisoare pe opozanții și criticii regimului Putin.

Cea mai cunoscută persoană care a fost condamnată, la începutul acestui an, la 25 de ani de închisoare pentru ”trădare” este activistul și jurnalistul Vladimir Kara-Murza, care a supraviețuit de două ori otrăvirilor pe care le-a pus pe seama autorităților ruse. Kara-Murza a mai fost acuzat și de participare la activitățile unei ”organizații indezirabile” (lege adoptată de Rusia, în 2015, pentru a bloca activitățile organizațiilor nonprofit neguvernamentale) și ”difuzare de afirmații false”. Potrivit avocaților proprii, Kara-Murza a fost condamnat, de fapt, pentru criticile sale publice la adresa invaziei Rusiei în Ucraina, făcute în cadrul unor evenimente desfășurate la Lisabona, Helsinki și Washington.

Tot pentru ”trădare” a fost condamnat, la doi ani de închisoare, un cetățean rus pentru postări critice la adresa războiului pe rețelele de socializare. Fiica lui, care a desenat o schiță anti-război la școală, a fost trimisă la orfelinat. Reporterul The Wall Street Journal, Evan Gershkovich, care are cetățenie americană, a fost arestat și va fi judecat sub acuzația de spionaj.

Aceste cazuri, care au fost mediatizate pe larg în presa internațională, reprezintă, însă, doar o parte a modului în care Kremlinul încearcă să reducă la tăcere vocile critice, prin trimiterea lor la închisoare sub acuzații care sună impunător: ”trădare de stat”, ”spionaj”, ”participarea la activitățile unor organizații indezirabile”, ”divulgarea de secrete de stat”, ”difuzare de afirmații false”. Mai mult, aici.

”Cei care au aclamat bombardarea orașelor din Ucraina sunt criminali”. Ce unește propaganda celui de-al Treilea Reich și cea a lui Putin

”Dacă oamenii au susținut crimele lui Hitler în euforie, atunci și ei sunt complici. Aceasta este o responsabilitate care trebuie să fie împărtășită de toți. Hitler singur nu ar fi putut comite atâtea crime – avea nevoie de sprijinul publicului. Cei care au aclamat bombardarea orașelor ucrainene, femeile și copiii, cei care au sprijinit propaganda sunt, de asemenea, criminali. Pentru mine, ei sunt indivizi decăzuți din punct de vedere moral”, susține filosoful german născut în URSS Andreas Buller, într-un interviu acordat jurnalistului Alexei Slavin, de la revista Kholod (Rece – n.r.).

Andreas Buller a publicat recent cartea ”Morality and Language of Totalitarianism: Moral Basics of Putinism”. Autorul compară trei sisteme totalitare, național-socialismul lui Hitler, bolșevismul și putinismul, și găsește multe lucruri în comun între ele. Dar ce anume? Și putem vorbi măcar de moralitate în cazul lui Hitler și al lui Putin?

”În Rusia, propaganda totală distruge o persoană ca personalitate. Sprijinul și încrederea în Putin, susținerea războiului și răspândirea știrilor false împiedică o persoană să își formeze o poziție echilibrată. Cu cât populația este mai săracă, cu atât este mai ușor să o manipulezi din punct de vedere intelectual”, susține Buller, care refuză să-i derobeze total de responsabilitate pe rușii care  tac când femeile și copiii sunt uciși sub bombardamente în orașele ucrainene.

Interviul integral pe România Curată.

Pregătiri pentru un război de durată: Rusia a prevăzut cheltuieli militare uriașe în bugetul pe anul viitor. Ca să le acopere, pariază pe creșterea prețului petrolului și înghețarea cheltuielilor sociale

Nu e loc de îndoială: Rusia se pregătește de război pe termen lung. Aproximativ 40% din bugetul pe care Rusia l-a anunțat pentru anul viitor va fi direcționat pentru cheltuielile militare (de la injecții în industria de apărare până la susținerea fronturilor din Ucraina) și cele ale multiplelor servicii de securitate. Echivalentul în euro al acestor cheltuieli se cifrează la peste 132 de miliarde de euro (la cursul de schimb din ziua editării prezentului articol), se arată într-o analiză amplă a redacției revistei Meduza.

Cheltuielile pentru educație și sănătate par, nominal, neschimbate, dar în realitate vor fi mult mai mici din cauza inflației. Capitolele la care cheltuielile sociale cresc sunt legate tot de războiul din Ucraina – asistența văduvelor și urmașilor soldaților morți în Ucraina ori cele privitoare la administrarea teritoriilor anexate.

Pentru susținerea unui asemenea buget, finanțiștii Guvernului lui Putin anticipează o creștere economică, pariind (riscant) pe o creștere a prețului petrolului la nivel global și pe creșterea (nesustenabilă pe termen mediu și lung) a impozitelor și taxelor din industria de apărare, arată experții consultați de platforma Meduza.

Guvernul rus a trimis Dumei de Stat un proiect de buget pentru următorii trei ani. Documentul e clar: țara se pregătește pentru un război prelungit. Pentru prima dată în istoria Rusiei moderne, cheltuielile în scopuri militare vor depăși cheltuielile pentru politica socială. Greutățile bugetului militar vor cădea pe umerii cetățenilor și întreprinderilor. Guvernul va băga sub cuțit unele cheltuieli civile și intenționează să umple bugetul cu taxe unice asupra întreprinderilor, precum și datorită inflației în creștere și a slăbirii rublei, care crește nominal veniturile la trezorerie.

Analiza detaliată a modului în care Rusia se pregătește să amplifice cheltuielile de război, pe România Curată.

Propagandiștii lui Putin îi mulțumesc ”din inimă” lui Elon Musk! O măsură luată de patronul X (ex-Twitter) a dus la dublarea impactului dezinformării Kremlinului

Angajamentul pentru sursele de dezinformare rusești, chineze și iraniene au crescut cu 70% pe X (noul nume al Twitter), după ce Elon Musk a luat decizia, în luna aprilie, de a elimina etichetele de avertizare de pe conturile de pe platformă administrate de stat, se arată în cel mai recent raport NewsGuard, dat publicității în această săptămână. Pentru decizia lui Musk din aprilie, redactorul șef al Russia Today i-a mulțumit ”din inimă” încă din momentul luării ei.

Contul în limba engleză RT (noua denumire a Russia Today) din Rusia a câștigat cel mai mare angajament după ce utilizatorii X (Twitter) nu au mai avut acces la informația că publicația este operată de guvernul președintelui țării, Vladimir Putin. Aproape că și-a dublat angajamentul, la 2,5 milioane de aprecieri și repostări de la 1,3 milioane, după eliminarea avertismentului. În urma schimbării politicii X, TASS (agenția de presă guvernamentală) din Rusia și-a crescut angajamentul cu 63%, PressTV din Iran cu 97% și Global Times din China cu 26%, se arată în raportul NewsGuard.

Până pe 20 aprilie 2023, utilizatorii de peTwitter (devenit acum X) erau notificați asupra controlului guvernamental și al lipsei independenței editoriale a unor conturi precum Russia Today (RT), TASS, China Daily, Global Times ori PressTV, prin etichete cu mențiunea ”afiliat statului”. De pe 21 aprilie, proprietarul X, Elon Musk, a eliminat de pe platformă etichetele care indică ce conturi sunt administrate de stat.

Mai multe despre decizia lui Elon Musk care a crescut considerabil impactul propagandei rusești în limba engleză, pe România Curată.

De ce tac rușii? De ce nu se răzvrătesc? Răspunsurile unui rus distins cu Premiul Nobel

”Acum există o luptă pentru viitor. Există o luptă pentru ceea ce va fi. Există o bătălie pentru cum va fi societatea. Cine va câștiga – junta sau cetățenii liberi?”, s-a întreabat, retoric, Dmitri Muratov, redactorul ziarului Novaia Gazeta, laureat al Premiului Nobel, în discursul despre războiul din Ucraina și situația din Rusia, ținut la Global Media Forum.

”Programul juntei a fost formulat, probabil, de cel mai popular șef al unei companii militare private, miliardar, supermanager Evgheni Prigojin. Permiteți-mi să vă reamintesc programul său, el l-a subliniat: „Nu mai construiți poduri și teatre. Toată Rusia ar trebui să lucreze în fabrici de apărare. Pentru o vreme, Rusia ar trebui să devină Coreea de Nord. Copiii elitei ar trebui să se întoarcă din străinătate în Rusia. Efectuați o mobilizare generală. Închideți granițele.”, a subliniat Muratov.

Laureatul Nobel arată, însă, că noua generație nu e dispusă să urmeze un asemenea apel. ”Noua generație, născută sub Gorbaciov și puțin mai mult, nu este gata să se sacrifice. Această generație construiește viitorul, în timp ce autoritățile din Rusia încearcă să îmbunătățească trecutul. Aceasta este o generație unică uimitoare, aceștia sunt profesioniști, aceștia sunt oameni cu empatie ridicată. Mulți dintre ei și-au părăsit patria, mulți pentru totdeauna. Probabil știm cine a plecat pentru totdeauna. Acești oameni își iau animalele de companie cu ei. A existat o creștere de 26 de ori a numărului de cipuri pentru animale de companie, deoarece oamenii pleacă definitiv. Între 700.000 și un milion de tineri au părăsit Rusia. Nu vor să ucidă. Și nu vor să fie uciși”, a punctat Dimitri Muratov.

Discursul, pe larg, aici. Merită citit!

De-asta e bine să citim despre Rusia. Mai ales despre Rusia contemporană. Și să ne alegem informați lecturile. Sunt unii, istorici, sociologi, jurnaliști, care se documentează și scriu de ani buni, ba chiar decenii, despre nașterea puterii și ambițiilor lui Putin. Scriitorul și jurnalistul Vasile Ernu (născut în URSS, cum el însuși se prezintă, vorbitor de rusă și bun cunoscător al spațiului ex-sovietic) a făcut o selecție a cărților traduse recent în limba română, care merită citite pentru a înțelege ascensiunea lui Putin și cum s-a ajuns la războiul din Ucraina. Le puteți găsi în aceste zile (24-28 mai), la unul dintre cele mai importante târguri de carte din țară, Bookfest, dar și în librării (fizice sau online). 10 recomandări, aici:

Proiectul ”Ucraina, dezinformarea și manualul de demistificare” este derulat de Societatea Academică din România (SAR) și beneficiază de o finanțare în valoare de 36.940 euro, prin programul Active Citizens Fund România – finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul materialelor realizate în cadrul proiectului nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021. Pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt dosponibile la www.activecitizensfund.ro.