Decizia Uniunii Europene de a trece peste veto-ul Ungariei privind acordarea de ajutor Ucrainei a arătat nerăbdarea Bruxelles-ului față de premierul ungar Viktor Orbán și influența sa în scădere în lobby-ul pentru Rusia, a declarat pentru Newsweek un fost ministru de externe ungar.

Anunțul că Ucraina ar putea primi veniturile din fondurile rusești înghețate vine într-o săptămână bună pentru Kiev, care a început oficial procesul de aderare la UE.

De la invazia pe scară largă a Ucrainei de către președintele rus Vladimir Putin, aproximativ 210 miliarde de euro (224 miliarde de dolari) din activele rusești au fost înghețate în UE, majoritatea în Belgia. În lunamai, Bruxelles-ul a convenit să utilizeze profiturile generate pentru a achiziționa arme pentru Kiev.

Cu toate acestea, Ungaria, al cărei prim-ministru, Orbán, este cel mai apropiat aliat al lui Putin în UE, a blocat această măsură, precum și alte decizii ale Bruxelles-ului care au legătură cu înarmarea Kievului împotriva agresiunii ruse.

Cu toate acestea, UE a conceput o soluție legală, șeful blocului, Josep Borrel, declarând ziarului britanic Financial Times că, deoarece Budapesta s-a abținut de la un acord anterior al UE, „nu ar trebui să facă parte” din acordarea către Kiev a veniturilor provenite din fondurile înghețate.

„Majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene s-au săturat de tacticile de veto ale dlui Orbán în diferite ocazii și ale ministrului său de externe”, a declarat pentru Newsweek Péter Balázs, ministrul de externe al Ungariei între 2009 și 2010 .

Balázs, profesor emerit la Universitatea Central Europeană (CEU) din Budapesta, a declarat că este semnificativ faptul că, în decembrie anul trecut, la summitul european, celelalte state membre ale UE i-au cerut lui Orbán să iasă la o cafea în timpul unui vot privind negocierile de aderare la UE pentru Kiev.

„În diplomație, o numim ‘abținere constructivă’. Nu îi împiedici pe ceilalți să acționeze, dar nu faci parte din decizie și nu îți asumi obligații în acest sens”, a spus Balázs.

„Acest lucru s-a întâmplat într-un mod prietenos în decembrie anul trecut și într-o formă mai serioasă la 1 februarie, la următoarea reuniune la nivel înalt a UE, când lui Orbán i s-a cerut să rămână în sală pentru a vota da pentru un pachet pentru Ucraina”.

De asemenea, Ungaria s-a opus inițial aderării Suediei la NATO, precum și numirii noului său secretar general, Mark Rutte. Balázs a declarat că Orbán a fost o figură cheie „în reprezentarea intereselor Rusiei în cadrul întregii comunități transatlantice – NATO și UE. Acum, ceilalți membri au găsit unele tehnici pentru a izola acest lucru și pentru a acționa fără Orbán și guvernul său”.

Șeful diplomației UE, Borrell, a declarat că 1,4 miliarde de euro (1,5 miliarde de dolari) în profituri excepționale vor fi disponibile în luna următoare și încă 1 miliard de euro (1,07 miliarde de dolari) până la sfârșitul anului 2024 pentru a ajuta Kievul cu apărare aeriană, muniție și sprijin pentru industria ucraineană.

Financial Times a raportat că soluția legală a fost discutată luni de miniștrii de externe ai UE la Luxemburg, din cauza abținerii anterioare a Ungariei de la un acord anterior de a pune deoparte veniturile din activele înghețate ale Rusiei.

Măsura ar putea ajuta, de asemenea, grupul G7 al celor mai mari economii ale lumii să obțină un împrumut de 50 de miliarde de dolari pentru Kiev până în decembrie, care să fie plătit din veniturile viitoare.

Newsweek a contactat Ministerul ungar de Externe pentru comentarii, dar Budapesta a descris mișcarea drept „o încălcare nerușinată a normelor europene comune”.

„Echipa noastră juridică a UE examinează posibilitatea unei modalități legale de a face dreptate Ungariei”, a declarat ministrul ungar de externe Péter Szijjártó într-o postare pe Facebook.

Negocierile de aderare la UE

Negocierile de aderare ale Ucrainei au început marți în cadrul unei conferințe interguvernamentale la Luxemburg, în ceea ce prim-ministrul ucrainean Denys Shmyhal a descris drept „o zi istorică”. De asemenea, Moldova a dat startul oficial procesului de aderare la blocul comunitar.

Atât Ucraina, cât și Moldova au depus cereri de aderare la UE la scurt timp după invazia la scară largă a lui Putin din februarie 2022. Regiunea separatistă a Moldovei, Transnistria, are încă legături strânse cu Moscova, iar o grupare politică susținută de Rusia la Chișinău ar încerca să destabilizeze fosta țară sovietică în timp ce aceasta încearcă să adere la UE.

„Începerea negocierilor în aceeași zi cu Ucraina și Moldova indică faptul că ambele țări rămân pentru moment într-un pachet”, a declarat Dionis Cenusa, analist de risc la Centrul de Studii pentru Europa de Est, cu sediul în Lituania. „Acest lucru arată că UE nu este dispusă să divizeze cele două țări în acest moment”, a declarat el pentru Newsweek.

„Din moment ce Ucraina beneficiază de un tratament special, guvernul moldovean trebuie să se comporte și să demonstreze performanțe bune în implementarea reformelor pentru a nu fi decuplat și lăsat în urmă, cu excepția cazului în care depășește Ucraina și are motive obiective pentru a merge mai departe”, a spus Cenusa.