*126 de arbori de pe fosta platformă Carbochim sunt salvați pentru a fi reintegrați într-un parc creat de la zero în zona de nord a Clujului * sunt relocați în pepiniera dedicată noului proiect mixed-use, care va reda orașului 14 hectare industriale, alături de alți peste 600 de copaci * demersul este unul rar întâlnit, presupunând logistică dezvoltată * tei, brad argintiu, molid, mesteacăn, nuc, prun roșu, paltin, cedru și magnolii sunt speciile care au intrat deja în vegetație * spațiul verde amenajat în ansamblul mixed-use de reconversie urbană depășește 52.000 mp, reprezentând peste 30% din suprafața proiectului

VIDEO – viață nouă pentru copacii relocați de pe platforma Carbochim

În baza unui studiu arboricol detaliat, realizat de Conf. Dr. Ing. Horia Dan Vlasin, de la Facultatea de Silvicultură și Cadastru, vegetația de pe fosta platformă industrială Carbochim a fost cercetată  în detaliu, în vederea salvării într-o proporție cât mai mare. Dintr-un total de 156 de arbori, 126 au fost identificați ca posibil de relocat, după ce au fost analizați după parametri și caracteristici dendrologice și dendrometrice, printre care defecte de formă ori de structură, înălțimea, diametrul, înălțimea elagată și alte caracteristici. „Criteriile de relocare au fost în primul rând specia, iar pe platforma Carbochim au fost atât specii de rășinoase, cât și specii de foioase. Am ținut cont de caracterul estetic al arborilor, de starea lor de sănătate și, implicit, și de posibilitatea de transplantare și de mutare a acestora. Teoretic, vârsta până la care pot fi extrași arborii și replantați este nelimitată, atât timp cât arborele este relocat fără a fi deranjat sistemul radicelar și cu balot de pământ, care face prinderea acestuia mult mai ușoară în noua locație”, a declarat Conf. Dr. Ing. Horia Dan Vlasin.

Viață nouă pentru copacii de pe fosta platformă Carbochim

Procesul de relocare s-a desfășurat deja pentru primii 74 de copaci, care se află în prezent în pepiniera IULIUS, găzduită de Stațiunea de Cercetare Horticolă a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca. Restul arborilor vor fi mutați în măsura în care va fi posibilă extracția lor în siguranță. Sunt specii de tei, brad argintiu, molid, mesteacăn, nuc, prun roșu, paltin, cedru și magnolii, care se bucură de tratamente specializate în pepinieră și care au intrat deja în vegetație, odată cu venirea primăverii. „Am început pregătirea recoltării din ianuarie 2023, atunci când am realizat primele lucrări la nivelul rădăcinilor. Au rămas așa timp de un an de zile, iar relocarea efectivă a început în ianuarie 2024, moment optim pentru astfel de lucrări, întrucât plantele se află într-un repaus vegetativ. Ca și procedură, au fost realizate săpături la rădăcină, cu un diametru de 2,5 metri și adâncime sub nivelul ultimei rădăcini, de aproximativ 1 metru. A urmat balotarea cu iută și plasă, pentru a ține pământul pe rădăcini, ulterior fiind efectiv transplantați. A fost un proces îndelungat și dificil, dar rezultatul este unul pe măsură, pentru că arborii au intrat deja în vegetație și vor ajunge în noul parc creat prin proiectul mixed-use din zona Piața 1 Mai”, explică Călin Revnic, inginer horticol IULIUS.

Un nou parc pentru Cluj: 5 hectare, 700 de copaci și 100.000 de plante decorative

Copacii de pe fosta platformă industrială se vor alătura unor exemplare impresionante de platani, tei, ginkgo biloba, castani, stejari piramidali, arbori de cauciuc, carpeni, arțari, duzi, liriodendron și metasequoia, aflați din 2023 în proces de aclimatizare în pepinieră. Sunt arbori maturi, cu înălțimi de până la 13 metri și vârste de până la 60 de ani, astfel încât beneficiile viitoarei grădini să poată fi comparabile cu cele ale unor parcuri cu o durată de viață deja îndelungată. „Relocarea arborilor nu este un proces des întâlnit. În ultimii ani, s-a recurs la relocarea unor arbori de dimensiuni mai mici, mai ales pentru spațiile verzi. Arbori atât de mari nu știu să se fi relocat, cel puțin la noi în Cluj. Bineînțeles, eforturile sunt destul de mari pentru relocare, în schimb, practic, viața acelui arbore va continua și, în plus, nu se așteaptă mult timp pentru a crește, pentru a oferi umbră, pentru a oferi peisaj pentru cetățeni”, a adăugat Conf. Dr. Ing. Horia Dan Vlasin.

În cadrul proiectului care redă 14 hectare de zonă industrială orașului sunt propuse amenajări de spații verzi de peste 5 hectare, care vor integra cei peste 700 de arbori maturi care se află deja pregătiți în pepinieră, relocați de pe fosta platformă Carbochim și cei aduși în Cluj de la furnizori specializați din Italia, precum și alte 100.000 de plante de diferite dimensiuni, selectate pentru a susține biodiversitatea proiectului.

IULIUS este recunoscut pentru amenajările de parcuri ample în proiectele sale, care integrează arbori maturi, zone înierbate, spații de relaxare, facilități de promenadă și pentru organizarea evenimentelor în aer liber. În total, IULIUS a dezvoltat 13 hectare de grădini urbane, în proiectele mixed-use din Iași, Timișoara și Cluj-Napoca, în care cresc peste 80.000 de arbori și arbuști de mari dimensiuni.

Demersul de reconversie urbană propus de IULIUS pentru a reda orașului 14 hectare de zonă industrială, preponderent nefuncțională, ca proiect deschis către întreaga comunitate, cu funcțiuni culturale, office, retail, rezidențial, entertainment și grădină amplă urbană este unul integrat, care se aliniază strategiilor din planul de dezvoltare a orașului. Investiția, estimată la peste jumătate de miliard de euro, propune și soluții de sistematizare și restructurare a infrastructurii auto, velo și pietonale din zonă: un nou pod rutier cu patru benzi auto și două pasarele pietonale peste râul Someș, amenajarea de piste velo, realizarea a două sensuri giratorii, modernizarea și lărgirea a două străzi și amenajarea a trei intersecții și stații de transport public în zona Pieței 1 Mai.

default